Supplex Libellus Valachorum

„În istorie am pornit deci ca arhivist, am crescut în masele documentare ale arhivelor, în praful documentelor, meserie căreia i-am rămas credincios până la capăt. Toată activitatea mea s-a alimentat, a crescut din masa documentaţiei.Dată fiind natura documentaţiei, m-am stabilizat în istoria Transilvaniei, am frecventat multă bibliografie istorică maghiară. Mentorul adevărat istoric însă mi-a fost cartea franceză, numele ilustre ale istoriografiei franceze. Am crescut desigur la şcoala istoriografiei româneşti, a literaturii române. Orizontul istoric, orizontul culturii în genere mi l-am lărgit autodidact la luminile Occidentului.Scrisul l-am deprins mai mult din lecturi decât din vreo şcoală. Am învăţat gramatică latină, gramatică ungurească, nicicând gramatică românească. Aceasta s-a impus empiric, din ambianţa culturală în care am crescut.Am avut prieteni de condei, am consumat multă literatură, artă, arte plastice, muzică de toate naturile, clasică, populară. Specialitatea e doar meserie dacă nu face cât de cât legătura cu cultura mare“. (Memorii, Bucureşti, 1993, p. 107).