Pripeala si Plictis

Problema organizării, respectiv a sensului vieţii, a însoţit omenirea din timpuri imemoriale. Petrecerea corespunzătoare şi în primul rând plină de semnificaţie a vieţii proprii, deci a timpului care ne stă la dispoziţie aici pe Pământ (şi care este ameninţat în orice clipă să se sfârşească), este o cerinţă de bază, elementară, pentru orice om care nu a fost (încă) orbit de excesul de imagini şi de informaţii inutile. Când vorbim în mod obişnuit despre viaţă, nu avem în vedere numai spaţiul individual în care trăim, alcătuit conform nevoilor noastre proprii, ci îndeosebi cursul vieţii noastre, cu diversele sale crize şi paşi evolutivi şi spiritul timpului din anturajul nostru. Modul în care procedăm cu timpul care ne-a fost pus la dispoziţie, dacă îl trăim cu entuziasm sau ca pe ceva ce ne plictiseşte, este o problemă de conştiinţă şi reflectă înţelegerea noastră în privinţa lucrurilor esenţiale sau neesenţiale.