Istoria civilizatiei romanesti. Perioada interbelica (1918-1940)

Ioan SCURTU, n. 27 noiembrie 1940, com. Dochia, jud. Neamţ. Prof. univ. dr., membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.Funcţii profesionale: Şeful catedrei de Istoria Românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti (1991– 2003), decanul Facultăţii de Arhivistică (1992–1994), decanul Facultăţii de Istorie, Universitatea Spiru Haret (1991–1994, 2008), director general al Arhivelor Naţionale (1991–2006),director al Institutului de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române (2001–2006).Lucrări ştiinţifice privind istoria modernă şi contemporană:Autor: Întemeierea şi activitatea Partidului Ţărănesc (1918–1926) teză de doctorat publicată în 1975 Istoria Partidului Naţional-Ţărănesc (ed. a II-a, 1994) Ion I.C. Brătianu. Activitatea politică (1992) Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866–1947), 4 vol. (2001) Istoria contemporană a României. 1918–2007 (2007) Viaţa cotidiană a românilor în perioada interbelică (2001) Revoluţia română din decembrie 1989 în context internaţional (2006, ed. a II-a 2009, cu ediţii în lb. franceză –2008 şi engleză – 2009).Coordonator şi coautor: Istoria Românilor, vol. VIII. România Întregită 1918–1940 (2003) Structuri politice în Europa Centrală şi de Sud-Est 1918–2001, 2 vol. (2003, cu ediţie în lb. engleză – 2003) Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1994 (1994, cu ediţii în 1998 şi 2003 ediţie în lb. rusă – 2001).Coautor: Istoria românilor în secolul XX (1999), în colab. cu Gh. Buzatu Democraţia la români. 1866–1938 (1990), în colab. cu Ion Bulei The Red Army in Romania (2000), în colab. cu C. Hlihor.Premii: Premiul Academiei Române (1983), Omul Anului în 1995 acordat de „The American Bibliographical Institute” Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius din Constanţa (2007).Distincţii: Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2002) Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2009).Prezintă cele mai importante aspecte ale civilizaţiei româneşti (rurale şi orăşeneşti) cu privire specială asupra unor realităţi din viaţa de zi cu zi, atât a unor personalităţi cât şi a oamenilor obişnuiţi.