In catedrala inimii

În inima omului arde un foc sacru. Rudolf Steiner (1861- 1925), părintele Antroposofiei (a înțelepciunii despre om) afirma cândva că temeiul devenirii lumii sălășluiește în inima omului. În vremurile străvechi ale Upanishadelor se vorbea despre inimă ca o Cetate a lui Brahman, care conține tot ce se află între Cer şi Pământ. Inițiatul egiptean numea inima „locul cântarului Zeului“. În Evanghelia după Matei se spune: unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta. La poetul Novalis întâlnim obsevația că inima “este cheia lumii şi a vieţii; căci trăim într-o stare de neajutorare, pentru a iubi – şi a fi îndatoraţi altora”. Iar pentru contemporani, Johannes Greiner, postulează că propria inimă trebuie să devină judecător al gândurilor.

Dr. Ing Gheorghe Constantin Paxino, cercetător științific principal, activ ca profesor și docent Waldorf în România și Germania. A ținut conferințe și cursuri de antroposofie, fenomenologie goetheanistă la Universităţile din Mannheim, Colegiul Waldorf Bucureşti, Eurithmeum Stuttgart, la Viena şi la Universitatea Tehnică din Bucureşti. El a tradus și mai multe lucrări importante din opera lui Rudolf Steiner.