Eugen Simion

Eugen Simion s-a născut la 25 mai 1933, în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova.
Urmează Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti, astăzi Colegiul „I.L. Caragiale”, apoi Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, unde îi are ca profesori, printre alţii, pe Tudor Vianu, George Călinescu, Alexandru Rosetti şi Iorgu Iordan.

Îşi dă doctoratul cu o teză despre Eugen Lovinescu, coordonată de profesorul Şerban Cioculescu. Este, pe rând, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” (1957-1962), redactor la Gazeta Literară (1962-1968), lector universitar la catedra de Istoria Literaturii Române din cadrul Facultăţii de Litere, Bucureşti (1968-1971), lector invitat de limbă română la Universitatea Sorbona, Paris-IV (1970-1973), conferenţiar universitar al Facultăţii de Litere Bucureşti (1973-1990) şi, din 1990, profesor deplin la aceeaşi facultate.

Critic literar, eseist, traducător, a publicat peste 3.000 de studii şi articole în reviste de specialitate.

A fost distins cu Premiul Academiei în 1977 şi de cinci ori cu Premiul Uniunii Scriitorilor. În 2006 a primit premiul pentru Opera Omnia din partea Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti şi Premiul naţional pentru activitatea de coordonare a colecţiei „Opere fundamentale” a Academiei Române.