Volumul cuprinde ciclul de douăsprezece conferinţe (precedat de o conferinţă publică) ţinut de Rudolf Steiner la Nürnberg între 17 şi 20 iunie 1908, care dezvoltă sensul adânc al revelaţiei pline de taină a Apocalipsei lui Ioan, cu care se încheie Noul Testament. La sfârşitul volumului sunt reproduse cele şapte „peceţi”, realizate în 1907 după schemele şi îndrumările lui Rudolf Steiner.