Yoga este un termen echivoc. Semnificaţia lui s-a schimbat de la un secol la altul, de la o tradiţie la alta. Într-adevăr, după cum exista o Yoga „clasică” sistematică există şi o Yoga populară „barocă" şi dacă există o Yoga ascetică, o alta, erotică se constituie ca pandant. Iar dacă în anumite tradiţii ori secte Yoga este în primul rând un sistem de practici „magice”, în altele dimpotrivă, ea este îndeosebi un mijloc prin care se dobândeşte uniunea dintre sufletul omenesc şi sufletul divin. Această uriaşă diversitate de semnificaţii şi de valori este o dovadă elocvenţă a funcţiei pe care o deţine Yoga în istoria spiritualităţii indiene.Cei trei ani de studiu de la Universitatea din Calcutta, şi o şedere de şase luni în ashram-ul de la Rishikesh, din Munţii Himalaya, i-au permis autorului o perspectivă personală asupra tuturor acestor aspecte.